Crezi că doar abilitățile tehnice îți vor garanta succesul în carieră? Mai gândește-te o dată.

Competențele tehnice determină dacă poți să îți faci treaba, cum ar fi cunoașterea procesului teoretic de la început până la sfârșit, utilizarea anumitor software-uri, analiza datelor sau stăpânirea limbajelor de programare precum Python.

Cu toate acestea, în mediul actual de recrutare, observăm că angajatorii pun un accent tot mai mare pe soft skills (competențele interpersonale). Acestea determină modul în care interacționezi cu partenerii de afaceri, cum rezolvi probleme complexe, cum gândești critic și cum te autogestionezi, devenind adevăratul etalon al succesului.

Angajatorii sunt dornici să înțeleagă cum pot aceste abilități să îți sporească contribuția și cum te poți alinia dinamicii echipei. În acest articol, vom explora motivele pentru care tot mai mulți intervievatori sunt interesați de soft skills, care sunt cele mai importante dintre acestea și cum sunt ele evaluate în timpul interviurilor de angajare.

De ce contează soft skills mai mult ca niciodată în era AI

Nu este un secret faptul că modul în care angajatorii percep competențele se schimbă. Odată cu automatizarea, digitalizarea și Inteligența Artificială (AI) care preiau tot mai multe sarcini de rutină ce necesită abilități tehnice de bază (și, uneori, chiar avansate), unde mai pot aduce angajații valoare adăugată? Aici intervin competențele soft.

Totuși, abilități care odinioară erau factori de diferențiere foarte căutați, precum comunicarea, gestionarea timpului și lucrul în echipă de bază, sunt acum considerate standarde minime, deoarece aplicațiile AI au ajutat la automatizarea unora dintre ele.

  • comunicarea: munca de acasă a transformat comunicarea clară într-o cerință fundamentală; angajatorii se așteaptă ca toată lumea să scrie mesaje și e-mailuri clare pentru a fi eficienți. De exemplu, instrumente precum ChatGPT și Grammarly ne-au ajutat să ne îmbunătățim scrierea.
  • organizarea: de la profesioniști se așteaptă acum să fie capabili să organizeze, să prioritizeze și să respecte termenele limită fără supraveghere constantă. În prezent, există aplicații precum Evernote și Notion care ne ajută să ținem evidența sarcinilor și a termenelor.

În schimb, competențele soft pe care angajatorii le caută acum sunt cele care conservă trăsăturile intrinsec umane și care completează Inteligența Artificială.

1
1

Top 5 competențe soft la mare căutare în era AI

Odată cu integrarea inteligenței artificiale în activitatea noastră zilnică, este esențial să ne dezvoltăm acele capacități pe care AI-ul nu le poate înlocui. În acest articol, vom analiza cele 5 competențe pe care tehnologia nu le poate replica.

1
1

1. gândirea critică (critical thinking)

Pe măsură ce AI devine tot mai prezentă la locul de muncă, capacitatea de a aplica logica umană alături de aceasta va fi un diferențiator cheie. Deși AI excelează în procesarea volumelor uriașe de date și identificarea tiparelor statistice, îi lipsesc adesea discernământul nuanțat și conștientizarea contextului pe care le aduc oamenii.

Aici intervine valoarea gândirii critice și logice: aceasta poate interpreta perspectivele generate de AI, le poate pune la îndoială validitatea și poate trage concluzii corecte pentru a lua decizii raționale și echitabile. Gândirea critică înseamnă mai mult decât procesarea informației; înseamnă a înțelege în profunzime, a chestiona cu agilitate și a vedea dincolo de evidențe pentru a anticipa ce urmează.

Dincolo de analiză: gânditorii critici aplică o "gândire sistemică", văzând imaginea de ansamblu și modul în care interacționează diferite părți ale unei probleme sau organizații. Ei au previziunea de a anticipa obstacolele înainte ca acestea să apară, în loc să reacționeze când este deja prea târziu.

2. proactivitatea (proactiveness)

Proactivitatea (anticiparea provocărilor și inițierea soluțiilor fără supraveghere directă, sau pur și simplu adresarea unei întrebări pentru a înțelege mai bine un context) este o trăsătură extrem de apreciată în orice mediu de lucru alert.

Este vorba despre a vedea ce urmează și a acționa înainte ca o situație să devină o problemă. De exemplu, un manager de proiect proactiv alocă resursele din timp pentru a reduce întârzierile la o lansare importantă sau pentru a se asigura că nimeni din echipă nu este suprasolicitat.

Sfat pentru CV și interviu: Nu scrie doar cuvântul „proactiv” în CV. Demonstrează-l prin realizări, folosind verbe de acțiune puternice (ex: în loc de „am gestionat”, folosește „am anticipat”). La interviu, povestește despre o problemă identificată și rezolvată de tine fără să ți se ceară, subliniind pașii parcurși și rezultatul pozitiv.

3. curiozitatea (curiosity)

Curiozitatea este o abilitate soft care îți poate spori semnificativ impactul într-o organizație. La nivel de bază, poate însemna să pui întrebări despre viitoarele proiecte sau despre cum îți poți îmbunătăți performanța.

Curiozitatea devine și mai puternică atunci când te îndeamnă să pui întrebările potrivite despre "imaginea de ansamblu" (the bigger picture). Acest lucru poate implica analizarea unei probleme persistente sau înțelegerea modului în care afacerea se schimbă dincolo de operațiunile zilnice.

Această mentalitate exploratorie alimentează generarea de idei noi, un aspect extrem de căutat de companii pentru a îmbunătăți eficiența internă sau pentru a crea soluții noi pentru clienți.

4. abilități de dezvoltare a afacerii (business development skills)

Abilitățile de business development au evoluat enorm de la căutarea contactelor în cărțile de telefon din anii '80. Deși persuasiunea în prezentarea ideilor și cultivarea relațiilor cu clienții rămân esențiale, metodele de execuție sunt acum semnificativ diferite.

Astăzi, dezvoltarea afacerii implică studierea datelor despre clienți pentru a identifica tipare și oportunități, precum și ingeniozitatea de a folosi diverse surse pentru a crea liste de potențiali clienți cu impact ridicat. Înseamnă, de asemenea, capacitatea de a anticipa problemele clienților și utilizarea instrumentelor de marketing și a scrierii creative pentru a le rezolva.

5. profesionalismul (professionalism)

Profesionalismul reflectă dedicarea și respectul față de organizație. Totuși, munca hibridă a rescris regulile în acest domeniu. Limitele a ceea ce este considerat acceptabil s-au extins: este perfect normal să lucrezi din biroul tău primitor de acasă și să adopți o ținută relaxată (precum un tricou) atunci când nu ai întâlniri cu clienții în calendar.

Cu toate acestea, unii angajați au devenit "prea relaxați" lucrând de acasă. De exemplu, plecarea în mijlocul zilei pentru a rezolva probleme personale fără a informa echipa nu este un semn de profesionalism. Deși autonomia este dorită, este crucial să îți anunți managerul sau echipa atunci când ești indisponibil pentru câteva ore, în loc să dispari complet de pe radarul lor.

Adevăratul element care schimbă regulile jocului în ceea ce privește profesionalismul astăzi include două aspecte esențiale:

  • informarea constantă cu privire la progresul tău și livrarea rezultatelor.
  • stăpânirea unei comunicări clare și respectuoase pe toate platformele digitale.

Acest lucru înseamnă nu doar să fii punctual, ci să fii implicat și prezent în fiecare întâlnire online, să te asiguri că fundalul virtual este adecvat și să răspunzi prompt la mesaje. De asemenea, profesionalismul se extinde la capacitatea de a scrie propoziții clare și complete în mesaje și e-mailuri pentru a evita orice neînțelegere, precum și la actualizarea periodică a echipei cu privire la stadiul proiectelor tale.

about the author
at
at

alexandra toma

marketing manager